Orașul Minor – Turnurile Podului

Turnul Podului Orașului Vechi

Turnul Podului Orașului Vechi a fost comandat pentru prima oară sub regimul lui Carol al IV-lea ca parte a fortificaților orașului. În prezent este privit ca unul din cele mai frumoase turnuri medievale din oraș. De fapt, a fost proiectat de unul dintre cei mai renumiți arhitecți ai Pragăi care a lucrat la Catedrala Sfântul Vitus a Castelului Praga, Peter Parler. Turnul include de asemenea numeroase sculpturi, inclusiv lucrări reprezentându-l pe Carol al IV-lea, Vaclav al IV-lea ca și sfinți ocrotitori ai Cehiei. Turnul în sine e împărțit în patru sfere, două reprezentând pământul și luna. De altfel, luna este decorată cu douăzeci și opt de crabi reprezentând ciclul de douăzeci si opt de zile al lunii. A treia sferă este sfera soarelui, reprezentând noaptea regală și împărătească, iar a patra este sfera celestă. Partea vestică a turnului este cea mai simplă dintre toate patru și a fost ținta unor numeroase atacuri. Pentru o perioadă, turnul a fost folosit ca închisoare pentru datornici, iar desenele prizonierilor pot fi încă văzute pe ziduri. Vizitatorii pot să se urce înăuntru pentru a vedea peisajele uluitoare ale orașului si ale Castelului Praga.

Turnul Podului Mala Strana

Partea Orașului Minor a podului, este marcată de două turnuri care nu au fost decorate niciodată. Cel mai mic dintre cele două face parte din resturile vechiului Pod Judith și a făcut odată parte din sistemul de apărare al orașului. Cel mai mare dintre cele două turnuri datează din 1464. Înăuntrul  turnurilor se găsesc reliefuri romanice rare împreună cu alte simboluri relaționate cu domnia lui Vaclav al IV-lea. Există o legendă asociată turnului și care se referă la un loc de unde lipsește o piatră. Legenda spune că atunci când un corb s-a așezat pe ea, aceasta a căzut în capul cavalerului favorit al Regelui Vaclav, care a murit. Se spune că cavalerul a fost foarte curajos și a supraviețuit multor bătălii fără vreo zgârietură numai ca să moară de la o piatră care a căzut pe el. Pentru a-i onora moștenirea de cavaler, se spune că regele nu a mai înlocuit piatra niciodată.